Atunci cand ni se intampla ceva rau ne intrebam mereu “oarec ce am facut ca sa merit asta”. Desigur in adancul sufletului nostru credem ca intrebarea este un retorica, deci fara fundament si nu ne gandim chiar cu adevarat ce am facut ca sa meritam una ca aia. Avem tendinta de a aduce mereu in discutie karma dar nu credem in ea. Oamenii au impresia ca destinul le este scris, daca stai la o vorba mai amanuntita cu ei.
Eu cred ca ceea ce facem acum se va intoarce in viata noastra, bine sau rau, maine sau peste un an sau peste zece ani. E bine sa traim cu anumita frica, sa avem limite, deoarece, fara acestea omul ar fi lipsit de consiinta, fara piedici omul ar incerca totul, ar napadi totul in jurul sau. Asadar nastem anumite conceptii, teorii, care sa ne ajute sa ne conducem viata.
Karma are la baza principiile de baza ale universului. Universul este infinit in cele din urma oricat de mult am nega acest lucru iar daca intr-adevar el s-ar descoperi ca este finit, nu putem decat sa punem bazele unei oglinzi imense si sa credem ca undeva, intr-un anume loc, exista un alt eu - un alt tu - persoane care traiesc ca si noi, arata ca si noi etc. Principiile universului sunt mult mai simple de atat. Ele nu fac decat sa reglementeze anumite idei, sa arate ca undele cosmosului functioneaza atat pentru noi cat si impotriva noastra.
Si de ce spun acest lucru? Pentru simplul fapt ca Karma are la baza un univers finit, o forma de progresie sub forma de bumerang a umanitatii. Astfel daca faci bine, vei avea parte de bine. Daca faci rau, iti va merge numai rau. Ar trebui sa credem cu totii in acest lucru. Pentru ca la urma urmei oamenii nu fac decat sa se teama de consecintele faptelor lor. Adica un om actioneaza si reactioneaza mult mai bine daca ii spui “faci aia si iti dau amenda”, ii pasa mai mult de urmarile imediate decat de cele tarzii.
De aceea gresesc oamenii in viata. Pentru ca iadul nu-i mai sperie, raiul nu-i mai incurajeaza. Si cum facem lucrurile numai asa de mantuiala, am putea in cele din urma in orice. Dar sunt de parere ca ar fi trebuiot implementata o religie mai puternica printre iubitii mei semeni, ca ei sa fie in cele din urma mai buni. Daca omul ar sti ca de-i rau, intr-o ora isi va primi pedeapsa sau peste o zi sau in viata asta, poate n-ar mai face rau. Ar face mai mult bine. Daca am trai cu frica iminenta de a nu primi rau in viata pe care o avem pe Pamant, nu am mai fi atat de invidiosi unii cu altii, am incerca sa facem mai multa pace in jurul nostru si nimeni nu ar mai omori, nu ar mai fura, pentru ca s-ar teme ca in viata asta sigur i s-ar intoarce, va fi si el furat la randul sau si va fi omorat deasemenea. Insa noi ne bazam intreaga existenta pe ceea ce se va intampla “dincolo”. Nu vreau sa intru in amanunte. Dar cred ca “acum” conteaza mult mai mult decat conteaza “dincolo” si trebuie sa luptam mai mult pentru buna noastra stare sufleteasca.
Eu cred ca ceea ce facem acum se va intoarce in viata noastra, bine sau rau, maine sau peste un an sau peste zece ani. E bine sa traim cu anumita frica, sa avem limite, deoarece, fara acestea omul ar fi lipsit de consiinta, fara piedici omul ar incerca totul, ar napadi totul in jurul sau. Asadar nastem anumite conceptii, teorii, care sa ne ajute sa ne conducem viata.
Karma are la baza principiile de baza ale universului. Universul este infinit in cele din urma oricat de mult am nega acest lucru iar daca intr-adevar el s-ar descoperi ca este finit, nu putem decat sa punem bazele unei oglinzi imense si sa credem ca undeva, intr-un anume loc, exista un alt eu - un alt tu - persoane care traiesc ca si noi, arata ca si noi etc. Principiile universului sunt mult mai simple de atat. Ele nu fac decat sa reglementeze anumite idei, sa arate ca undele cosmosului functioneaza atat pentru noi cat si impotriva noastra.
Si de ce spun acest lucru? Pentru simplul fapt ca Karma are la baza un univers finit, o forma de progresie sub forma de bumerang a umanitatii. Astfel daca faci bine, vei avea parte de bine. Daca faci rau, iti va merge numai rau. Ar trebui sa credem cu totii in acest lucru. Pentru ca la urma urmei oamenii nu fac decat sa se teama de consecintele faptelor lor. Adica un om actioneaza si reactioneaza mult mai bine daca ii spui “faci aia si iti dau amenda”, ii pasa mai mult de urmarile imediate decat de cele tarzii.
De aceea gresesc oamenii in viata. Pentru ca iadul nu-i mai sperie, raiul nu-i mai incurajeaza. Si cum facem lucrurile numai asa de mantuiala, am putea in cele din urma in orice. Dar sunt de parere ca ar fi trebuiot implementata o religie mai puternica printre iubitii mei semeni, ca ei sa fie in cele din urma mai buni. Daca omul ar sti ca de-i rau, intr-o ora isi va primi pedeapsa sau peste o zi sau in viata asta, poate n-ar mai face rau. Ar face mai mult bine. Daca am trai cu frica iminenta de a nu primi rau in viata pe care o avem pe Pamant, nu am mai fi atat de invidiosi unii cu altii, am incerca sa facem mai multa pace in jurul nostru si nimeni nu ar mai omori, nu ar mai fura, pentru ca s-ar teme ca in viata asta sigur i s-ar intoarce, va fi si el furat la randul sau si va fi omorat deasemenea. Insa noi ne bazam intreaga existenta pe ceea ce se va intampla “dincolo”. Nu vreau sa intru in amanunte. Dar cred ca “acum” conteaza mult mai mult decat conteaza “dincolo” si trebuie sa luptam mai mult pentru buna noastra stare sufleteasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu